Născut la 1 septembrie 1847 în Ilișești, Suceava
Decedat la 11 aprilie 1907, în Suceava
Membru titular al Academiei Române din 26 martie 1881
Studii liceale la Suceava și Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud – clasa a VII-a (1869/70), clasa a VIII-a o absolvă la Beiuș unde-și ia și bacalaureatul.
Urmează cursurile Institutului Teologic Ortodox din Cernăuți (1871-1875), devenind preot în localitățile Poiana Ștampei (1875-1877) și Siret (1877-1883), după care, profesor de religie și științele naturale la Liceul din Suceava unde învățase.
Publică în revista „Familia” studiul O nuntă la ilișești în Bucovina (Pesta, nr. 38, 39, 40/1866); Proverbele poporale române (Pesta, , nr. 13/1877); Botanică poporală română. Iarba lui Tatin („Albina Carpaților”, Sibiu, nr. 4/1880); Volume publicate: Poezii poporale din Bucovina; Balade române (culese și corese, volum realizat la Năsăud – 1869); Poezii poporale române (vol. I, Cernăuți, 1873, 34 balade; vol. II, 1875 cu 193 doine și hore); Tradițiuni poporale române (Sibiu, 1878); Pentru lucrarea Ornitologia poporală română (vol. I și II, Cernăuți, 1883 – volume originale de legende, datini, credințe, cântece populare despre păsări..) a primit de la Academia Română premiul „Năsturel Herescu” – 1884; Descântece poporale române (Suceava-Cernăuți, 1886); Tolpa și Ștefan Vodă, Bărnușca (Brașov, 1886, 1887); Nunta la români, Nașterea la români și Înmormântarea la români (Editura Academiei, București, 1890, 1892); Vrăji, farmece și desfaceri (Analele Academiei Române, seria a II-a, tom 5, București, 1893); Satire poporane române (București, 1893); Tradiții poporane române din Bucovina (București, 1895); Păsările noastre și legendele lor (București, 1895); Poezii poporale despre Avram Iancu (Suceava-Cernăuți, 1900, poezii culese din ținutul năsăudean..); Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (București, 1903); Botanica poporală (rămasă în manuscris); Legendele Maicii Domnului (1904); Hore și chiuituri din Bucovina- manuscris; Doine poporale române din Ardeal; 250 Cântece ostășești O lucrare celebră este trilogia Sărbătorile la români: vol. I – Cârnilegile, 1898; vol. II – Păresimile, 1899; vol. III – Cincizecimea, 1901 – volume pe care le avea și poetul George Coșbuc în biblioteca sa personală…;
Altă idee urmărită de S F Marian a fost succesiunea ciclurilor solare ale anului: Colindătorii (1906), Florii (1911), La Paști, Armindenii (1893) și Cântec de primăvară (1903);
A publicat în revistele: „Albina” – Viena, Budapesta; „Amicul familiei” – Gherla, Cluj; „Amicul poporului”, „Aurora română” – Pesta; „Calendarul Bucovinei” – Cernăuți; „Cărțile săteanului român” – Cluj; „Convorbiri literare” – Iași; „Gazeta Transilvaniei” – Brașov, „Junimea literară” – Cernăuți; „Observatorul” – Sibiu; „Tribuna” – Sibiu; „Transilvania” – Brașov, Sibiu; „Vatra”, „Voința națională” – București…
Studiile sale pun bazele etnografiei românești, fapt pentru care va fi primit în Academia Română ca membru titular (26 III 1881) cu discursul de recepție Cromatica poporului român – o sinteză între industria și zoologia populară și problemele limbii și literaturii populare. A fost primit ca membru de onoare în Societatea Academică „Junimea” și în Societatea „Dacia” din Cernăuți (1892, 1906); în Societ. Acad. „România Jună” din Viena (1905); în Societ. Etnografică din Viena..
BIBLIOGRAFIE:
Prof. Grigore Marțian, Simeon Florea Marian, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 83-87;
Teodor Tancu, Marian, Simeon Florea, în „Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 209-210.
Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 34-36; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 38-40; Apud, Analele Academiei Române, Seria II, Tom III, Secțiunea I, București, Tipografia Academiei Române, 1882, p. 171.
Prof. dr. Gh. Pleș, Simeon Florea Marian (Ilișești, 1847-1907, Suceava), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 156-157.
Dr Gh. Pleș, Simeon Florea Marian, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag.479-481; Apud, ANBN, Fond LGCN, d.8, Matricola Gimnasiului greco-catolic românescu din Naseudu, informațíunea pro 1869/1870, p. 89;
Ioan Seni, Simeon Florea Marian (1847-1907) – 160 ani de la naștere, 100 ani de la moarte.., în „Revista ilustrată”, nr. 7-8, 2007, pag. 80-89;
Ioan Seni, Simeon Florea Marian în Contribuții năsăudene la prima Enciclopedie românească (Sibiu – 1904), în revista „Transilvania”, Sibiu, nr. 9-10, 2004, p. 93-94.
Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Simeon Florea Marian, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 410-411.
Mircea Prahase, Simeon Florea Marian – contemporanul nostru, în „Cultură și educație. In memoriam Lazăr Ureche”, coordonatori. Prof. dr. Aurelia Dan, dr. Adrian Onofreiu, prof. Angelo Manea, prof. Dănuț Archiudean, editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, p. 143-148.
Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Simion Florea Marian, în „Curier năsăudean”, an IV, nr. 40, în „Răsunetul” 4368, 13 dec. 2006, p. 12.
Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului, Simion Florea Marian, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, VI, nr. 23, iulie 2005, p. 4.
Aurel Pop, Simeon Florea Marian in „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coordonator Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 435.
Traian Pavelea, Simeon Florea Marian (1847-1907), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 213-215.