Născut la 1 februarie 1926, în satul Mocod, jud. Bistrița-Năsăud, într-o familie de foști grăniceri.
Trăiește la Cluj-Napoca
Membru de onoare al Academiei Române din 21 iulie 2003
Face Școala primară la Mocod iar cursurile liceale la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1938-1946), ca premiant în fiecare an școlar. Studiile superioare le absolvă la Universitatea clujeană „Regele Ferdinand I”, astăzi „Babeș-Bolyai”, Facultatea de istorie și filologie clasică (1950), fiind bursier în anii 1946-1948. Este reținut la Universitate pentru cercetare științifică, domeniu în care dovedește multă pasiune și vocație, alegând domeniul lumii daco-romane în care se afirma Școala de cercetare științifică a profesorului clujean Constantin Daicoviciu, membru al Academiei Române.
Va lucra pe șantiere de investigare a urmelor daco-romane, în biblioteci și muzee, oferind numeroase studii revistelor și publicațiilor de specialitate. Însăși teza de doctorat a Domniei Sale (1963) reflectă aceste preocupări: Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, lucrare științifică susținută la Universitatea din București.
Obține prin concurs postul și gradul de conferențiar la Universitatea clujeană (1974) și de profesor universitar (1990), devenind șeful Catedrei de Istorie Veche și Arheologie. Promovează în paralel și o bogată activitate de cercetare, dobândind gradele și titlurile științifice cele mai înalte, dar și premiul „Vasile Pârvan” oferit de Academia Română (1974).
Firul roșu al studiilor sale de cercetare este problema continuității, atât a dacilor înainte de a fi cuceriți, cât și după cucerirea lor de către romani, dar mai cu seamă după retragerea aureliană. În acest sens, combate cu argumente indubitabile teoriile pseudoștiințifice de natură rosleriană, reușind cele mai importante volume din opera Domniei Sale: Ritualurile funerare la daci și daco-romani (1971); Autohtonii în Dacia. Dacia romană (1980), Dacia postromană până la slavi (2000); Cu numeroase studii de cercetare a participat la sesiunile științifice din țară și din străinătate, fiind cooptat și în realizarea unor volume de talie europeană: Tabula Împerii Romane (Budapesta – 1964; București – 1969);
Călătorește în scopuri de cercetare și schimburi de experiență în mai multe țări: Bulgaria, Ungaria, Italia, Grecia, Egipt, Germania, Franța, Spania etc, după care își intensifică munca de redactare a numeroase comunicări, referate, rapoarte, articole, studii etc, adică peste 260 de contribuții tipărite în țară și în străinătate, cercetări ce vor face obiectul a noi volume editate: Orizonturi daco-romane (vol. I – 1995; vol. II – 2005; vol. III – 2011); Este autor al Monografiilor castrelor de la Brâncovenești (1994), Ilișua (1997), Orheiul Bistriței și Gherla (2008); În județul nostru a făcut cercetări la Castrul roman de la Ilișua, lăsând numeroase studii și schițe.
Foarte importante sunt participările Domniei Sale la evenimentele Năsăudului: centenarul Liceului (1963) sau Liceul la 125 de ani, la 130 sau la 140 de ani; la Zilele Năsăudului, în sesiunile științifice organizate de Primărie și ASTRA; la adunările Astrei năsăudene din 1991/Năsăud, 2004/Cristeștii Ciceului, 2007/Rebrișoara și 2009/Năsăud, când în Aula Colegiului a susținut lansarea volumului Dicționarul culturii și civilizației populare al jud. BN, vol I Țara Năsăudului, volum îngrijit de profesorul Ioan Seni, și pe care l-a prefațat;
Este unul dintre principalii colaboratori la ultima ediție a Istoriei României, editura Academiei (vol. II, 2001); A fost mentorul a numeroase generații de istorici sau profesori de istorie, care la împlinirea celor 70 de ani îi dedică volumul omagial Din istoria Europei Romane (Oradea, 1995), iar la 80 de ani, volumul Fontes Historiae Studia În Honorem Demetrii Protase (1046 pag., cu contribuția a peste 200 de istorici și arheologi din țară și străinătate – Italia, Anglia, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Croația, Austria, Spania…), volum coordonat de dr Cristian Găzdac (Năsăud) și dr. Corneliu Gaiu (Bistrița); Universitatea de Vest din Timișoara i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa (1999), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în 2003 și Univ. „Vasile Goldiș” din Arad în 2006.. Este Cetățean de onoare al Localităților Cluj-Napoca, Năsăud și Țaga. A primit Ordinul Meritul Științific (1966) și nominalizat Om al anului, fiind inclus în ABI, North Carolina, USA (1977) și IBC, Cambridge (1998). În 2003, 21 iulie, Academia Română i-a acordat titlul de Membru de onoare.
BIBLIOGRAFIE:
Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 90-93; Apud, Dorina N Rusu, Membrii Academiei Române. Dicționar 1866-2003, ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003, p. 688.
Prof. dr. Gh. Pleș, Dumitru Protase (Născut la Mocod în 1928), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 169-170; Idem, Dumitru Protase, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag. 485-486;
Prof. Ioan Lăpușneanu, în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coord. Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 313-316.
Prof. univ. dr. Ironim Marían, În așteptarea unui eveniment – omagiu Acad. Dumitru Protase la 80 de ani, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 9, Cluj-Napoca, 2005, p. 126-127;
Ioan Mititean, An aniversar pentru Prof. univ. dr. Dumitru Protase, la 75 de ani, în „În vârful peniței”, vol. II, Editura Napoca Star, Cluj, 2005, 311-312;
Vasile Tutula, Academicianul Dumitru Protase – 80 de ani, în „În vârful peniței”, vol. IV, Editura Napoca Star, Cluj, 2007, p. 177-180; Idem, Recunoștință și prețúire: Prof. univ. dr. doc. Dumitru Protase, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 4, Cluj-Napoca, 1999, p. 5-11; Idem, Acad. Dumitru Protase – 80 de ani, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 10, Cluj-Napoca, 2006, p. 60-64. În această sursă bibliografică mai găsim următoarele studii: Mihai Bărbulescu, Omagiu acad. Dumitru Protase la 80 de ani, pag.32; Corneliu Gaiu, Cristian Găzdac, Am Maiorem Magistri Gloriam!, pag. 33-35; Ioan Mitrea, Acad. Prof. univ. dr. Dumitru Protase la 80 de ani. În dialog cu sărbătoritul, pag. 36-49; Cristian Colceriu, Acad. Dumitru Protase – imaginea și fundamentele cercetării istorico-arheologice, pag. 50-59;
Floare Vaida, Academicianul Dumitru Protase – la 80 de ani, în „Arhiva Someșană”, seria a III -a, vol. V, Edit. Mega, Cluj-Napoca, 2006, p.389-394; Apud, Anuarul gimnaziului regal ungar de stat cu limba de predare română din Năsăud, din anul școlar 1942-1943 și 1943-1944.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Fontes Historiae. Studia in Honorem Demetrii Protase, editori Corneliu Gaiu, Cristian Găzdac, Editura Accent, Bistrița-Cluj-Napoca, 2006, 1047 pag. Despre acest volum a scris și prof. Ioan Seni, Frumoasa bucurie a Astrei Năsăudene – Cartea Dumitru Protase, Fontes Historiae. Studia in Honorem Demetrii Protase.., în „Curierul năsăudean”, an IV, nr 40, în „Răsunetul”, 13 dec. 2006, p. 11.
Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Dumitru Protase, în „Curierul năsăudean”, an V, nr. 48, în „Răsunetul” nr 4571, 15 august 2007, p. 12;
Olga Lucuța, Ioan Seni, Zilele Colegiului Național „George Coșbuc” cu Dumitru Protase, în „Curier năsăudean”, an IX, nr. 98
Idem, Profesor universitar dr. doc. Dumitru Protase, în „Curier năsăudean”, an III, nr. 24, în „Răsunetul” nr. 4027, 29 sept. 2005, p. 10.
Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Dumitru Protase, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 417.
Ioan Seni, Academician octogenar Dumitru Protase – sărbătorit în cadrul Zilelor Colegiului Naíonal `George Coșbuc~Năsăud (4-5 oct. 2006), în „Curier năsăudean”, an IV, nr. 38, în „Răsunetul” nr 4315, 11 oct. 2006, p. 10-11.
Radu Sîrbu, Întâlnire emoționantă. Academicianul Dumitru Protase la a 148-a aniversare a Liceului Grăniceresc, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, nr. 94, nov. 2011, p. 3